sâmbătă, 28 aprilie 2018

Uneori, după greșeala vieții tale, vine iubirea vieții tale

Știu, spunem că nu putem iubi greșit. Sau, mă rog, persoana greșită. Sunteți siguri? Eu am dubii serioase în privința acestui lucru. Oare nu vi s-a întânplat să iubiți o persoană care, după ceva vreme, și-a dat arama pe față, iar voi vă întrebați cum de ați ajuns să iubiți un astfel de om. Chiar nu vi s-a întâmplat să nu mai recunoașteți un om, pentru că s-a schimbat enorm odată cu trecerea timpului? Desigur, s-a schimbat în rău.

Eu cred că putem iubi până la cer și înapoi persoana greșită. Cred că i ne putem dedica încât, de cele mai multe ori, uităm de noi. Cred că putem să ne mințim singuri la primele semne de alarmă. Cred că putem pune căluș creierului când încearcă să ne convingă că iubim persoana grețită. Da, toate astea dintr-o dragoste oarbă și dintr-o încrederea prostească.

Într-un final, după multe lupte cu noi înșine, ne trezim la realitate și alegem să rupem din rădăcini răul, alegem să alungăm omul care, până mai ieri, era galaxia în care noi trăiam. Și, pentru prima dată, recunoaștem în fața oglinzii că am iubit un om care nu merita nici măcar o parte din ceea ce am oferit.

Și, de teamă, ne închidem în noi o perioadă. Nu mai vrem să auzim de iubire, de sentimente, de loialitate, de muncă în echipă. Iar în perioada asta de doliu sufletesc, ne adunăm, învățăm lecțiile ce ni s-au oferit și, încet-încet, de deschidem. De data asta, parcă știm ce să alegem, parcă știm să fim atenți la semnalele ce ni se transmit de către celălalt, parcă știm să nu uităm de noi. Și suntem precauți până în punctul în care începem să iubim și să ne simțim iubiți.

De data asta, simțim că prezentul diferă față de trecut. De data asta, nu ne mai mințin singuri, nu mai negăm evidentul. Pur și simplu, iubim și suntem iubiți. Și începem să construim alături de celălalt lumea în care ne vom iubi. Și începem să dărâmăm și ultimele ziduri ce au mai rămas între noi. Și începem să ne facem planuri de viitor. Și începem să îmbătrânim împreună.

Și, în cele din urmă, realizăm că am întâlnit iubirea vieții noastre după ceea ce am putea numi greșeala vieții noastre.


luni, 23 aprilie 2018

Aduc vinul si facem dragoste?

Uneori, chiar sunt o pacoste de bărbat! Știu că te mai supăr. Nu-s perfect, dar, parcă, împreună suntem perfecții pământului! Cel puțin, în ochii noștri. Așadar, te rog, iartă-mă pentru momentele în care îți pricinuiesc necazuri! Nu ăsta-i scopul meu (și știi și tu), pentru că un bărbat care-și iubește femeia va încerca mereu să îi întipărească un zâmbet pe chip și o sclipire în ochi. Cel puțin, așa văd eu treaba asta.

N-am să-ți promit că nu te voi mai supăra. Îți pot promite că nu te voi dezamăgi și că balanța va înclina favorabil spre o viață fericită în doi. Știu că la fel vei face și tu, pentru că văd zilnic acest lucru la tine.


Hai să trecem peste momentele de încrâncenare de peste zi! Ce spui, vrei? Vrei să aduc eu vinul  – un rose demisec, preferatul tău – și facem dragoste, uitând de momentele mai puțin bune? Desigur, știi că nu-s adeptul jumătăților de măsură, așadar vom face dragoste după ce discutăm problemele, căci comunicarea este, fără discuții, mult mai importantă decât partidele de sex.

Dar, după ce lămurim trebuie, ce spui să ne pierdem printre așternuturi? Să te dezbrac și să-ți sărut trupul gol, încetul cu încetul, luându-l la pas cu buzele și făcând popas în locurile care-ți fac pielea de găina atunci când sunt atinse. Orgasm. Apoi să intru în tine și să îți arcuiești spatele de plăcere în timp ce strângi cearșaful în pumni. Și să ne jucăm așa – când cu ritmul, când cu pozițiile, când cu vorbele. Orgasm iar. Apropo, îmi place când, la final, zâmbești satisfăcută și mă săruți în semn de mulțumire.

Și, după ce terminăm joaca asta de adulți, să bem și ultimul pahar de vin. Pentru azi, ajunge. Mâine, o luăm de la capăt!

duminică, 25 martie 2018

Как лайки/классы и другие действия в социальных сетях изменили нашу привычную жизнь.

Любовь и питерские

Оксана, студентка 19 лет, однажды весенним мартовским днем 2016 года опубликовала на своей странице в социальной сети фотографию Даниэла Мигела Алвиша Гомиша, более известного как Данни, на тот момент форварда клуба «Зенит» (Санкт-Петербург). Ее заинтересовала татуировка на руке спортсмена. Ну, и вообще, она посчитала, что Данни — довольно красивый мужчина, о чем и сообщила друзьям.

После чего ее молодой (или уже не очень молодой) человек, Тимофей, бизнесмен, 49 лет, участник одной из старейших бригад фанатов московского «Спартака», удалил ее из друзей, перестал отвечать на звонки и не поздоровался, когда она приехала, чтобы дождаться его выхода из подъезда.

Оксана, конечно, знала, что Тимофей всерьез относится к футболу и болеет за «Спартак», но привыкла, что он и его друзья, также немолодые состоявшиеся мужчины, равнодушны к ее околофутбольным рассуждениям и спокойно снабжают любое из них сексистским, однако примирительным комментарием: «Бабам простительно».

Увы, она не могла знать, что как раз тогда ряд фанатов был вовлечен в дискуссию о том, кто на данный момент является главным врагом «Спартака» — ЦСКА, как и раньше, или все-таки «Зенит» и «Терек» (теперь этот клуб называется «Ахмат»). Тимофей топил за реформаторов и был даже автором их ключевого аргумента: «Кони (то есть ЦСКА) хотя бы московские». Фото Данни его друзья восприняли как провокацию и совершенно предательский шаг, инспирированный лично Тимофеем, потому что «баба сама такое случайно запостить не могла».

Тимофей выбрал друзей, и, чтобы доказать им, что он не предатель, прервал всякие отношения с Оксаной.

Мораль этой басни: «целевой аудиторией» Оксаны точно не были друзья Тимофея из околофутбола, однако прозрачность среды сделала ее запись доступной для них, а то, как они ее запись проинтерпретировали, поставила Тимофея в ситуацию выбора, от которой нельзя уклониться. Он должен был потерять либо друзей, либо Оксану.

Рассказ про недооцененные риски

Борис, школьник 12 лет, сын менеджера Николая, 37 лет, однажды с подачи отца написал в чат, где его одноклассники вели спор о том, кто из героев «Игры престолов» круче, что круче любого героя любого сериала — Анатолий Дукалис. Николаю казалось, что это остроумная шутка, однако после этого друзья по шахматному кружку объявили Борису бойкот.

Впрочем, у него появились новые друзья, которые не только расширили лексикон и кругозор Бориса, но и несколько раз показательно поколотили за снобизм участников шахматного кружка.

Мораль этой басни: отец подставил сына, не предполагая, что покушается своей шуткой - для его круга вполне приемлемой и, возможно, даже остроумной - на одну из абсолютных святынь для друзей Бориса. Борис, у которого хорошие отношения с отцом (авторитет отца он не оспаривает), не сумел оценить рисков.

Продолжение читайте на сайте https://etika.nplus1.ru/diktatura-laika/the-loss
Эти истории из жизни не претендуют на какою-либо объективность. В самом деле, общение вне соцсетей также таит в себе множество недопониманий и искаженных смыслов.
Однако, общаясь в интернете, мы часто не задумываемся о публичности наших высказываний и поступков и не готовы к их последствиям

marți, 20 martie 2018

Principiile oamenilor intelepti.

Intelepciunea este greu de definit, deoarece include foarte multe aspecte. Nu reprezinta o singura caracteristica, ci o insirure de calitati care se refera la modul in care oamenii vad lumea si in care interactioneaza cu ea. Poate fi insa demonstrata in multe feluri, dar are o tema centrala: caracterul bun.
Toti inteleptii au un caracter bun. Principiile omului intelept:

1.Vrei sa traiesti linistit? Nu fa bine, daca nu ai fost rugat. In caz contrar vei deveni mantuitor si vei cadea in capcana triunghiului sortii (urmaritor – mantuitor – jertfa).

2.Viata are trei componente: schimbarile, alegerile si principiile.

3.Traieste dupa imaginatia ta, dar nu dupa istoria vietii tale.

4.Sentimentul de vina iti deconecteaza creierul.

5.Viata este compusa in proportie de 10% din ceea ce se petrece cu noi si 90% din atitudinea noastra fata de aceasta.

6.Ceea ce inteleptul face la inceput, prostul face la sfarsit.

7.Viata noastra este permanent utila pentru altii. Ea serveste sau exemplu sau atentionare.

8.Cu cat e mai bun prezentul, cu atat mai putin ne gandim la trecut.

9.Nimeni nu traieste de doua ori. Dar sunt foarte multi, care nu traiesc nicio singura data.

10.Viata este un ocean. E destul de greu sa inoti prin furtuna. Cei slabi se dau la fund, acolo e mai liniste.

11.Viata de 1 km este o povara, iar viata de 1 m este o fericire. Nu e nevoie sa rezolvi concomitent toate problemele vietii. Rezolva doar problemele zilei de azi. Trebuie sa suporti doar durerea momentului.

12.Minunata expresie „bel far niente”! Inseamna „bucuria de a nu face nimic”.

13. „A cadea” este parte a vietii, „a te ridica” este insasi viata. A fi viu este un cadou, a fi fericit este o alegere.

14. „Personalitate” este o semnatura pe apa. Nu ai semnat bine, ca a si disparut.

15.Orice s-ar intampla, nu lua viata prea in serios. Oricum nu vei reusi sa pleci viu din ea.

16.Pentru a fi legat suta la suta de cineva, trebuie mai intai sa gasesti legatura cu tine insuti. Cei care nu pot suporta singuratatea, ii folosesc pe altii pe post de refugiu.

17.Batalia pentru viata sau viata de dragul bataliilor. Totul este in mainile noastre.

18.Daca impreuna cu un leu flamand ar fi inchisi un om, un cimpanzeu, un babuin si un caine, primul va fi mancat omul!

19.Lacomia si fericirea nu s-au intalnit niciodata. Nu e de mirare ca nu se cunosc.

20.Viata este o poezie, dar nu marfa de la piata. Daca incerci sa fii util, vei fi folosit. Vei fi impovarat, fiindca viata nu-i poate ignora pe cei care actioneaza.

21.Omul poate rade sau plange. De fiecare data cand plangi, ai putea rade, decizia iti apartine.

22.Forta interioara este aptitudinea de a respecta muzica altuia, dar de a dansa dupa propria melodie si de a asculta propria armonie.

23.Fructele si legumele de luna nu se pastreaza mult timp.

24.Da, Dumnezeu este perfectionist, dar nu este rau intentionat.

25.Vedere agera are doar inima. Cu ochii nu poti vedea cel mai important lucru.

26.Cel care seamana vant, va culege furtuna.

27.Fericirea le zambeste tuturor. Unui numar infim – in fata, majoritatii – din spate.

28.Nu poti face nimic cu lungimea vietii tale. Dar poti face multe cu latimea si adancimea ei.

29.Experienta este un pieptene, pe care il primim de la viata dupa ce am pierdut tot parul.

30.In lume sunt foarte multi cactusi. Dar nu este neaparat sa te asezi pe toti.

31.Daca te-ai nascut fara aripi, nu te impotrivi ca ele sa creasca.

32.Jucatorii, care au transpirat pe parcursul vietii, sunt mult mai satisfacuti, decat spectatorii aroganti.

33.Daca in drumul tau intalnesti un stie-tot, accelereaza cat mai repede.

34.In viata fiecarui om se pot intampla doua tragedii. Prima: sa nu primeasca ceea
ce-si doreste cel mai mult. A doua: sa primeasca acest lucru

35.Tot ce este placut in viata, ori e nelegitim, ori e amoral, ori ingrasa.

36.Daca nu duci un leu de zgarda, nu trezi cainii care dorm.

37.Uneori, cel mai intelept e sa te prefaci prost.

38. Cateodata avem impresia ca in aceasta lume este imposibil de trait. Dar nu ai alternativa.

39.Oamenii isi rod picioarele de denivalari, dar nu de munti.

40.Viata intr-adevar este simpla, dar insistam sa o complicam.

Sursa: poatenustiai.ro

vineri, 16 martie 2018

Citate celebre despre sentimente

Rațiune versus sentimente

Sentimente durabile



Sentimente nerostite

Oameni și sentimente
Prețuiește sentimentele!
Ce rămâne în urma ta


Gândește-te bine!

Omul e schimbător


Între minte și inimă


Dictatura inimii





miercuri, 7 martie 2018

La naiba cu dragostea! Dezvăluirile unui psihiatru despre așteptări și realitate în relații

Michael Bennett este un cunoscut psihiatru american. Teoriile acestuia despre relații și viață au trezit interes enorm în toată lumea. Specialistul propune tuturor celor implicați într-o relație să uite de toate stereoripurile legate de dragoste și să înceapă să-și caute partenerul folosind alte mijloace.
Oamenii cred că dragostea este antipodul urii și cea mai bună decizie împotriva tuturor problemelor. De aia mulți o idealizează și transformă căutarea ei în sensul vieții lor. Dragostea învinge orice și atunci e obligată să fie singurul lucru de care avem nevoie.
În realitate dragostea și ura nu sunt atât de diferite: ambele trezesc simțurile omului, ambele creează probleme și nu le rezolvă. Fără îndoială, dragostea îl poate face pe om fericit, atunci când sentimentele sunt reciproce. Totuși, dragostea aduce tristețe, dor și ură chiar, dacă în calea ei apar piedici.
Dragostea ne forțează să facem gesturi prostești, ne transformă în neputincioși. Ea ne face să uităm de propriile valori și să închidem ochii la caracterul prost al celui de alături. Deseori iubim pe cineva care nu ne iubește. Insuccesul în dragoste influențează viața. Atunci când un om bun nu-și poate găsi un partener, el caută răspunsuri, întrebându-se: unde am greșit?
Totuși insuficiența iubirii aproape niciodată nu e legată de greșelile și gesturile noastre. Poți să rămâi singură toată viața, dacă selectezi prea mult și delicat partenerul. Dragostea este ceva complicat și niciodată nu trebuie să-ți fie rușine de rănile pe care le-ai primit iubind. Într-o zi experiența îți va aduce omul potrivit.
Ține minte: adversarul iubirii nu este ura, dar compătimirea. Dacă cauți un om care îți trebuieși  nu omul pentru care simți ceva, atunci sigur o vei găsi. Prea mult ținem cont de acea sclipire de la început și așa stricăm totul.
Cuplurile care simt o atracție mare nu țin cont de faptul că relația lor nu are alte aspecte importante. Atracția ajută nu doar la crearea unor aventuri frumoase, dar și la multe divorțuri. Dacă cauți un partener, ține cont nu doar de aspectul exterior. Gândește-te ce tip de caracter vrei să aibă omul de lângă tine, ce fel de om trebuie să fie ca personalitate. Dacă omul ales nu are aceste calități, nu începe nimic. La rândul tău, trebuie să fii gata pentru a începe o relație. Iată ce trebuie să ai:
– Un corp de invidiat;
– Încredere;
– Capacitatea de a flirta fără rușine;
– Capacitatea de a face cunoștință cu cineva;
– Să găsești pe Unicul și nu pe Posibilul.
Probabil ați citit că primul pas în căutarea partenerului e să schimbi ceva la tine. Dacă te vei concentra pe acest aspect, vei uita ce este mai important: să evidențiezi părțile tale bune, adică calitățile pe care nu trebuie să le schimbi.
Dacă te concentrezi pe ceea ce vrei și nu pe dorința să fii dorit, vei avea muuuult mai multe șanse să găsești omul potrivit, omul care corespunde cerințelor tale. Dacă după ce ai făcut cunoștință începi să te întâlnești, dar nu simți nimic, atunci te întâlnești cu o legumă, nu cu un om.
Descrie omul pe care îl cauți. Atunci vei ști exact ce vrei, atunci vei găsi pe cine vrei.
Devorbacutine.eu

miercuri, 4 mai 2016

Pentru că visul meu ești tu

- Spune-mi, care este visul tău? 
- Să te am alături pentru totdeauna. Iar visul tău care e? 
- Să fim fericiți în al tău "totdeauna".

 Iubirea adevărată se întâlnește doar o dată în viață și se simte imediat. Se simte prin nopți nedormite, prin gânduri frumoase și zâmbete fermecătoare, prin zile nemaipomenit de frumoase... dar cel mai important, iubirea adevărată se simte în adâncul sufletului nostru.
 Noi suntem conștienți de sentimentele și emoțiile noastre. 

 În majoritatea cazurilor, iubirea adevărată se întâlnește după mii de greșeli și dureri copleșitoare, după semnificații incorecte de iubire și vise înfrânte. Iubirea adevărată nu e numaidecât prima. Cea dintâi e o euforie ce poate dura o vară sau chiar și întreaga vieții transformându-se în acest mod într-o iubire adevărată. 
Cea adevărată e mai mult decât atât. Cea adevărată e eros și thanatos. 
Ea ne poate da sens vieții, dar ne poate da și motiv de a nu o mai dori. 

Însă e un sentiment frumos. Fără iubire viața nu are sens. Noi mereu iubim ceva, mereu. Omul nu poate fără asta.

Și visul meu e să am alături de mine, pe tot parcursul vieții, persoana mea. Acel eros și thanatos care îmi va provoca atât fericire nemaipomenită cât și durere. Dar, vor fi sentimente ce merită trăite.
Iubesc. Și asta face din mine un OM. 
Iubesc. 

Pentru că visul meu ești tu... și pentru că visele se realizează dacă credem în ele.

Te iubesc. 


luni, 25 aprilie 2016

Noi suntem fericirea noastră

De multe ori mi se spune că sunt o persoană stranie. Mă descriu ca o persoană atât introvertă cât și extrovertă, un fel de amestec de personalități într-o singură persoană. Îmi zic că sunt amabilă și prietenoasă, dar în același timp pot fi îndepărtată și rece. 
Cred că acesta este beneficiul meu, beneficiul de a fi așa cum cer situațiile vieții. Cred că anume această personalitate este destinată mie, pentru a putea înfrunta obstacolele întâlnite în calea vieții și pentru a nu suferi. 
Sunt mulțumită tuturor celor ce au rămas alături de mine indiferent de situație, celor ce mă iubesc așa cum sunt eu și nu se așteaptă de la mine mai mult decât le-aș putea dărui, celor ce au devenit mai mult decât prieteni. Sunt fericită de a avea în preajma mea persoane de la care am ce învăța, persoane ce știu a râde de ele singure, persoane ce nu se tem de greutăți și persoane pur și simplu speciale. 
Am înțeles că oricine poate avea prieteni. Absolut oricine. Deoarece noi toți suntem diferiți, avm minusuri și plusuri, capricii și slăbiciuni... Și cea mai introvertă persoană poate deveni una extrovertă dacă are alături are persoanele ce o schimbă spre bine, ce cred în ea. 
Toți avem dreptul de a fi fericiți indipendent de ceea ce trăim.

M-am convins că pentru a fi fericiți trebuie ca acea fericire să provină din noi înșine. Noi suntem călăuzitorii emoțiilor noastre. Noi suntem responsabili de ceea ce trăim. Doar noi! 

vineri, 18 martie 2016

Îmbrățișează-mă

M-ai îmbrățișat și toate bucățile sufletului meu s-au adunat într-un unic întreg. M-ai îmbrățișat strâns, atât de strâns că puteai să mă sufoci, însă tu m-ai readus la viață. 
Erai acel dor ce îl simțeam demult, tare... acel dor sfâșietor și insuportabil ce mă stingea încet cu încetul.
Atunci când m-ai îmbrățișat mi-ai dat o parte din tine, mi-ai dăruit încredere și dragoste, mi-ai dăruit acea persoană ce-mi lipsea de atâta timp. M-ai făcut să mă simt iar a ta. 
Ți-ai luat responsabilitatea de a mă face fericită din acel moment. Ți-ai luat responsabilitatea de a mă proteja de gânduri spulberătoare, de vorbe rele și de a mă ridica de fiecare dată ce avea să cad sfâșiată de dureri și probleme. Ți-ai luat responsabilitatea de a fi bărbatul meu și de a rămâne el pe parcursul întregii noastre vieți. 
Am înflorit alături de tine. Am simțit ce e fericire, cum e să fii fericit. M-ai făcut să zâmbesc, să râd din suflet și să-i molipsesc și pe alții. Mi-ai făcut zilele mai frumoase și eu datorită ție am devenit mai liberă. 
Îmi era atât de dor de tine. Cred că nici nu îți imaginezi cât de tare mi-ai lipsit. Tot acest timp ce nu te-am avut alături m-am simțit altcineva, simțeam cum o parte din mine era pierdută, nu era prezentă. Și de fiecare dată când îți auzeam vocea mi se părea că se aproprie acea parte, dar cum vocea ta dispărea acea parte pierdută se ascundea și mai tare.
Îmi lipseau îmbrățișările tale. Acele îmbrățișări ce mă distrug și îmi adună părțile pierdute ale sufletului. Îmi lipsea vocea ta, zâmbetul tău șmecher și atât de dulce. De ai ști cât de tare te iubesc și te vreau în viața mea pentru totdeauna. De ai ști... doar de ai ști. 

Mai îmbrățișează-mă, te rog. 
Readu-mă la viață acum că am nevoie.
Mai șoptește-mi că ești lângă mine...


joi, 11 februarie 2016

Metode de a lua hotariri bune - pentru a avea parte de mai mult succes in viata si de mai putin stres.

Spune NU esecului,
  spune DA reusitei! 
  
Da sau nu prezinta un sistem practic sclipitor pe care oricine il poate folosi pentru a lua decizii mai bune, atit in viata profisionala, cit si in cea personala. 

"85% din orice esec este din vina sistemului."

O hotarire mai buna este cea care ne face sa ne simtim mai bine - in privinta felului in care o luam - si care aduce rezultate mai bune.
  Printr-o hotarire mai buna, inteleg o hotarire mai buna decit cea pe care am fi luat-o daca nu ne-am fi pus mai intii citeva intrebari extrem de importante...

"Daca nu sti ce sa faci, stii macar ce sa nu faci? "


Pentru a lua o hotarire mai buna trebuie mai intii sa incetez sa pun in aplicare o hotarire gresita.

  Toti ne temem de asta. Iti trebuie mult curaj sa renunti la lucrurile cu care esti familiarizat si care-ti creeaza un anumit confort. Dar in realitatea acesta este o metoda mult mai sigura si mai eficienta de a obtine rezultate mai bune.
   Cind in sfirsit indepartezi ceea ce nu merge, esti liber sa gasesti altceva mai bun. Si de obicei asa si se intimpla, chiar dstul de rapid. 
   Vechii chinezi au chiar o zicala ce rezuma aceasta intelepciune: "Daca vrei o ceasca de ceai fierbinte, trebuie mai intii sa o golesi de ceea ce este deja in ea.'' Daca torni ceai fierbinte intr-o ceasca plina cu ceai rece, inseamna ca ceaiul fierbinte nu va incapea in ceasca, ci se va varsa in farfurioara.

"Dupa ce ai facut ceea ce trebuie neaparat. poti sa faci si ceea ce doresti - dar asta numai dupa" 

Totul este sa te concentrezi asupra adevaratelor nevoi. Sa te concentrezi inseamna sa urmaresti cu gindul doar acele rezultate de care ai nevoie si sa te concentrezi intr-atit asupra acestor rezultate, pina la cele mai mici amanunte, incit sa vezi deja cu ochii mintii cum le-ai si obtinut."

Atunci cind urmarescdoar nevoia reala, sunt mai hotarit si iau decizii mai insirate mult mai repede.

Informatii in privinta optiunilor:
rezultat 
  Mai intii, trebuie sa-mi dau seama ca probabil am citeva optiuni pe care nu le-am constientizat. Pe masura ce adun informatiile necesare, inteleg mai bine ce optiuni am . Ales optiunea care corespunde nevoii mele reale.
  Informatiile reprezinta o serie de fapte si de sentimente: adica ceea ce exista cu adevarat si ce simt oamenii in legatura cu aceste lucuri. Adun informatiile necesare . Le analizez sau, daca primesc din partea altcuiva, le verific. 

  Oare am informatiile necesare? Cine le are ? Unde sunt? Care ar fi cea mai sigura metoda de a le obtine? Le-am verificat oare eu insumi? Pe masura ce adun informatiile necesare, ce noi optiuni descopar? M-am informat in privinta optiunilor? 
  Mi-am folosit ratiunea, punindu-mi o intrebare practica: Oare stiu de ce am cu adevarat nevoie ? ma informez asupra optiunilor pe care le am si analizez totul atent, pina la capat? 
Da sau nu ? 

"Suntem propria noastra calauza in a lua hotariri mai bune."







vineri, 5 februarie 2016

Mă aștepta

Vroiam să fiu mai indiferentă către persoanele ce mă înconjoară. Vroiam să nu atrag atenția la vorbele și gândurile lor pentru că știam că nu mă voi simți bine și nu-mi va plăcea. Vroiam să fiu indiferentă cu persoanele ce cândva m-au jignit și m-au făcut să mă simt un nimeni. Vroiam să fiu mai nepăsătoare de orice. Absolut orice. Nepăsătoare și atât. 
Am dăruit dragoste și fidelitate persoanelor ce nu le meritau aceste sentimente sau trăiri.. sau nici nu știu cum să le numesc. Am dăruit prietenie și înțelegere celor ce îmi dăruiau durere și lacrimi. Ajutam și înțelegeam viața altora, dar pe a mea... o lăsam la o parte. O puneam într-un colț și ea mă aștepta. Mă aștepta să o iau, s-o șterg de praful ce se grămădea zi de zi stând acolo în acel colț uitat de mine, aștepta s-o îmbrățișez, să-i spun că mi-a fost dor și că ea e unica la mine. Mă aștepta mereu. Avea răbdare, chiar și acuma rabdă, uită, iartă, iubește. Mă ridică ori de câte ori cad în genunchi sau în întregime la pământ. Îmi vindecă rănile și îmi alină cicatricile și durerile. Mă ceartă când renunț la viitor sau la mine. Și mă susține când am nevoie de ajutor. 

Ea e unică. Una singură. 
Îndură atâtea chestii...

Am luat-o din acel colț atunci când mi-am dat seama că alta nu o să mai am. Ea m-a îmbâțișat strâns, atât de strâns că plângeam de durere și de vină. M-a strâns și nu mă lăsa. Cred că se temea să nu ajungă din nou într-un loc întunecat și uitat de mine. Nu mă lăsa. Când a văzut că plâng m-a luat de mână, se uita la lacrimile ce curgeau pe obraji și mi-a zis că mă iartă. Îmi ștergea acele lacrimi lin, atent, ca o mamă ce din nou își vede copilul după mult timp. Mi-a zâmbit și mi-a dăruit liniște și înțelegere. Eram în mâinile ei dar ea nu vroia să mă ieie. Ea aștepta ca eu să o iau de mână, să o accept, să o iubesc. Ea încă aștepta. 
Câtă răbdare...
Și... am făcut asta. Da, am făcut. 
După atâta timp am acceptat propria-mi viață. Era alături. Mă aștepta și tindea spre mine. Și eu am luat-o de mână. I-am zâmbit și am început să îi povestesc totul. Vorbeam și ea mă asculta. Vorbeam și ea mă înțelegea. Vorbeam și ea îmi zâmbea cu înțelepciunea și dragostea ei. Vorbeam și ea îmi susura libertate.

Acuma? 
Acuma eu nu o las. Mă privește și se bucură că mă are și eu la fel că o am pe ea. 
Propria-mi viață. Acțiunile și faptele mele. Fericirea și durerile. 
Îmi era dor. Îi simțeam lipsa. O vroiam.

Mă duc să îi mai vorbesc. 

Mă așteaptă. 






marți, 19 ianuarie 2016

Îți mulțumesc

Azi am înțeles ceea ce nu văd demult. Am înțeles că viața o văd altfel, nu cum e în realitate. 
Credeam că sunt altfel. O persoană mai prietenoasă, afectuoasă, o persoană mai deschisă și mai amabilă... însă nu sunt. Era doar o impresie și o aluzie de a mea. De fapt sunt persoana ce nu arată sentimente. 
Le simt, le trăiesc aceste sentimente dar nu le arăt. Le țin ascunse undeva în adâncul sufletului meu și mă alud cu gândul că cei din jur înțeleg tot ceea ce simt pentru ei. Nu și iarăși nu...
M-am îndepărtat de toți, chiar și de mine crezând că fac bine, că fac așa cum își dorește cugetul și inima mea, dar nu am făcut nimic altceva decât să mă îndepărtez și să îi fac pe cei de alături să ghicească stările mele, să mă înțeleagă greșit și să se îndepărteze și ei de la mine. 
Și faptul ăsta l-am înțeles abia azi. Mai exact vorbind, ieri vorbeam cu sora mea care la un moment mi-a zis, fără chibzeală și fără să se mai ascundă după adevăr, că eu mă feresc de ea când ea vrea să mă îmbrățișeze și să mă sărute pe obraz. La început am zâmbit iar după îmi dădeau lacrimile în ochi, pentru că analizând vorbele ei îmi dădeam seama ce fac eu din mine și din acei dragi care îmi vor binele, mă vor fericită și vor să-mi dăruiască căldura și sprijinul lor. M-am simțit rău în acel precis moment. Foarte rău. Era ca și cum căzusem în capcana mea proprie și nu puteam evada. Un adevăr crud. Un adevăr ce mi-a deschis ochii la realitate. 
Persoana care într-un mod sau altul se sacrifică pentru fericirea mea stându-mi alături mereu, la bine și la greu, indipendent de ceea ce se întâmplă, mi-a dat de înțeles că sunt eu vinovata situației. Sunt eu aceea ce nu accept dragostea oferită mie, nu accept căldura, nu accept să fiu răsfățată și nici măcar gândul că cineva mă poate face fericită. 
Acest adevăr a fost ca o gaură în cerul de hârtie a unei marionete, acel cer ce pentru ea reprezintă lumea sa. Da, eu trăiam într-o lume idealizată de mine insumi dar care nu era decât o aluzie. Era un cer de hârtie ce acoperea cerul adevărat, cerul pe care se pot vedea stelele, norii, soarele... Eram oarbă. 
Acuma mă pot defini reală. Mă pot defini Eu. 
Sunt eu ce m-am întors la realitate și nu mai cerșesc printr-o lume necunoscută, urâtă și opacă.


Mulțumesc!!! ♥



miercuri, 13 ianuarie 2016

Paradoxul societății de azi, drepturi - da responsabilități - nu

Zilele acestea se vorbește mult despre ceea ce s-a întâmplat în Germania în noaptea 31 decembrie 2015 -1 ianuarie 2016 în orașul Koln și despre actele violente împotriva femeilor germane. 
Zeci de emigrați au sărbătorit în modul lor ajunul noului an și au făcut un party cu focuri de artificii, punând în pericol viața multor persoane ce în acel moment erau prin apropriere. Și "bărbați" ce își băteau joc de femeile ce treceau pe lângă ei... Deci, merge vorba despre emigrații ajunși în Europa ilegal, emigrați ce cer azil politic și vor ca drepturile lor să fie recunoscute chiar dacă se află în afara țărilor lor. Merge vorba de persoane ce vor să își afirme drepturile violând la rândul lor drepturile celor ce îi ospătează. 

Eu la fel ca ei sunt străină în Europa. Trăiesc în Italia și sunt recunoscătoare țării acestea și tuturor ce m-au primit și mă respectă. Sunt recunoscătoare persoanelor ce fac totul posibil să ne asigure nouă, străinilor, legi și o viață sigură în afara patriei noastre. Sunt recunoscătoare persoanelor ce au încredere în noi și nu le e frică să se găsească prin aproprierea noastră, fără să le fie greță de a auzi limbă și comportament străin, pentru că cât de mult nu ne vom stărui să părem de-a lor niciodată nu o să reușim. Și le mulțumesc. Nu doar pe persoanele acestea răbdătoare și amabile ci și toată țara în întregime pentru căldura ce o oferă și grija ce o poartă pentru fiecare persoană aflată pe teritoriul ei. 

Primul meu gând, după ce am văzut acele video în tv, a fost că persoanele celea și-au ieșit din minți. Așa și am spus în glas fără să mă mai gândesc la ceea că nu eram singură în casă. Mă uitam la acele video unde emigrați loveau femeile ce treceau pe acolo, cum se râdeau de ele și se comportau de parcă erau jucăriile lor și ce vroiau aceea făceau. Bine. Deci, ei vin în Europa, cer să li se dea documente, adăpost, ajutor financiar și social, să li se respecte drepturile și să fie tratați ca restul populației băștinașă și ca mulțumire violează drepturile băștinașilor, violează legile, impun regulile lor și cauzează multe probleme nu numai din punctul de vedere social ci și economic, politic și cultural. 
Eu justific toate acestea acțiuni ca răzbunare pentru că aici este prea mult și în țara lor nimic. Eu nu pot justifica actele acestea violente ca ceva normal. Mă îngrijorează faptul că ei tratează femeile altora într-un mod penibil și pe ale lor le țin la distanță de toți, nu cumva să fie atinse sau să le zici ceva. În niciun caz. Mi-e milă de femeile și fiicile lor. Mi-e milă de tot ceea ce fac ei pentru că se socot mai presus decât sexul feminin. Se simt mai puternici, mai importanți. Și totul asta e scârbos. Dacă demnitatea lor de bărbați, dacă pot să îi numesc așa, le permite să se comporte în acest mod cu oricare femeie, atunci de ce noi nu putem face nimic împotriva lor?!! 

Îi accept în societate pentru că nu sunt diferențe între oameni, nu există națiuni diferite sau preferințe. Suntem toți oameni, avem aceleași drepturi și responsabilități. Dar vreau să trăiesc într-o societate unde eu ca femeie voi fi respectată și acceptată la rândul meu, vreau să trăiesc într-o societate liniștită și fără primejdii, vreau să pot împărți cu cei ce mă înconjoară un loc în autobus, o masă într-o cafenea... fără frica de a fi lovită, înjurată sau mai rău... 
Societatea nu e alcătuită doar din persoane ci și din relații între acestea, din sentimente și respect. 
Aș vrea mult ca toate aceste concepte să fie înțelese de populațiile ce se mută în alte țări din motive diferite. 

Aș vrea ca femeile să fie iubite și nu bătute, să fie respectate și ascultate, să se simtă femei și nu un nimic al societății. 

Vreau o lume mai bună pentru mine, pentru cei dragi mie, pentru toată lumea!!!

luni, 11 ianuarie 2016

În noul an...

Trecutul și prezentul sunt două realități atât de vecine că nu dovedim să închidem ochii și din prezent ne mutăm în trecut. Timpul se scurge atât de repede că nu dovedim să observăm realitatea așa cum e, nu dovedim să ne vedem pe noi schimbându-ne, nu dovedim să trăim așa cum dorim, fără regrete și dezamăgiri.
A mai trecut un an pentru noi toți. Un an intens, cu multe evenimente și trăiri. Anul 2015.
Pentru acest nou an, 2016, am decis să-mi pun niște scopuri și să fac totul posibil ca măcar o parte din ele să se împlinească... dar aș dori mult toate, foarte mult. Depinde totul de mine însumi.

Recapitulând, 2015 mi-a dăruit o mulțime de momente plăcute, frumoase dar și momente triste, dezămăgiri, pierderi... Au fost de toate tipurile, și pozitive și negative. Am avut ocazia de a fi nemaipomenit de fericită și la fel de tristă. Au fost 365 de zile care m-au îmbogățit cu cunoștințe, prietenii, momente, amintiri, zâmbete, trăiri... și mi-au furat persoane, zâmbete, din fericire...

Se spune că în noul an ne așteaptă o nouă viață, sau mai bine spus se începe o viață nouă. Deci vreau să încep această viață cât mai bine posibil. Vreau să aduc fericire în viața mea și în viața celor mai dragi mie.
Sper ca fiecare să își îndeplinească visele în acest nou an și să uite de neplăceri.

Ceea ce-mi doresc în noul an e...
să învăț a zâmbi, a zâmbi cu adevărat, fără falsitate și durere
să fiu coerentă de vorbele și faptele mele
să iubesc așa cum nu am mai iubit până acuma
să dăruiesc iubire și să o primesc
să accept critica în prinvința mea și s-o accept așa cum accept și vorbele bune
să fiu mai bună
să lupt pentru scopul vieții mele și să nu mă opresc la niciun obstacol
să devin femeia ce doresc să devin
să fiu liberă din tot cugetul meu și sufletește pentru a putea dărui libertate altora
să fiu mai amabilă cu mine și cu cei dragi pentru a nu-i răni
să provoc fericire sufletelor dragi ce mereu sunt lângă mine și mă susțin în orice moment al vieții
să lupt cu rușinea ce o trăiesc de fiecare dată când vreau să fac ceva ieșit din comun 
să dansez sub plaoie și să zâmbesc
să dansez de fiecare dată când voi dori asta fără a mă simți observată
să intru cu pași mari în lumea lucrului proiectând un viitor cât mai bun pentru mine
să fac pași mari pentru a fi indipendentă de gândurile rele ce mă distrug
să pot ierta din toată inima și cugetul meu
să mă distrez
să îmi schimb gândurile, vorbele și să fiu atentă 
să țin promisiunile 
să mă plac
...

Sunt multe puncte să, multe speranțe și vise. Dar eu cred că oricine e capabil de a se schimba și de a-și schimba viața. Totul depinde de noi, de firea și dorința noastră. 

Vă doresc un an fericit, plăcut și frumos. 


luni, 28 decembrie 2015

Invatati in timpul somnului

Astazi limbile straine fac parte din cultura generala. Insa daca invatarea nu ar fi atit de complicata!
Petru cei care intimpina dificultati , avem vesti bune! Cel mai bine invatam in timp ce dormim! Mai multe studii stiintifice au ajuns la aceasta concluzie. Si ne putem folosi de acest lucru atunci cind vine vorba de invatarea limbilor straine. In timpul somnului, procesam experientele. Tot ceia ce am trait este inca o data gindit. Cu aceasta ocazie, noul continut se fixeaza in creierul nostru. Memoram foarte bine tot ceea ce a fost vazut inainte de a dormi. Iata de ce este bine sa repetam lucrurile importante seara. iecare fraza diin timpul somnului este responsabila de un continut particular.
Somnul REM favorizeaza invatarea psihomotorie. Din aceasta categorie fac parte muzica si sportul. In schimb, invatarea cunostintilor pure are loc in timpul somnului profund. Este momentul in care tot ceea ce am invatat este revizuit. Chiar si vocabularul sau gramatica! Atunci cind invatam libi straine, creierul nostru lucreaza foarte intens. Trebuie sa memorizeze cuvinte si reguli noi. Toate acestea sunt revazute in timpul somnului. Cercetatorii denumesc acest proces teoria Replay. Dar este important sa domim bine. Corpul si mintea trebuie  sa se odihneasca corespunzator. Doar asa, creierul poate sa lucreze eficient. Putem spune ca un somn bun asigura o buna performanta memoriei. In timp ce noi ne odihnim, creierul nostru este inca activ... Asadar: Gute Nacht, good night, buona notte, dobrou noc!

miercuri, 4 noiembrie 2015

Vreau...

Vreau să am curajul cela de a putea schimba tot ceea ce mă înconjoară. Vreau să devin acea femeie ce o vei dori mereu alături și care te va bucura zi de zi. 
Vreau să împart cu tine orice moment din viața mea. Momente fericite precum de a face împreună pentru prima dată o tortă sau momente neplăcute precum câteva zile de gripă. 
Vreau să mă trezesc dimineața și să nu te las să dormi pentru că vreau să facem micul dejun împreună și pentru că mi-e ciudă de faptul că tu vrei să mai lenevești și să dormi pe când eu nu reușesc. 
Vreau să ne plimbăm prin oraș și să mâncăm vată dulce, care desigur ambii nu o iubim dar e mai presus decât noi să o luăm și să ne înnebunim. Vreau să aud glumele tale câteodată fără sens dar care mă fac să râd pentru că ești atât de amuzant când le spui că nu pot să rezist. 
Și fiindcă am ales de a fi împreună, de a ne suporta și de a ne iubi reciproc pentru o întreagă viață, aș vrea să fiu motivul fericirii tale pentru totdeauna. Chiar și în momentele de ceartă aș dori ca tu să mă iei de mână și să fii alături. Vreau să înfrunt cu tine orice. Să fiu iubită și la rândul meu să-ți dăruiesc iubirea și sinceritatea mea. 
Vreau să fiu motivul zâmbetelor tale și a acelor fețe stranii dar pline de fericire. 
Vreau să te enervez atunci când mănânc dulciurile ce le vroiai tare tu și să-ți văd fața aia de copil micuț și supărat ce vrea alintat. Vreau să te văd în orice mod. 

Vreau să fii al meu. Doar al meu. Azi și pentru totdeauna.
Să fim acea pereche ce mult dorim să devenim. 
Să lăsăm la o parte părerile lumii din jur și să ne construim o lume a noastră, toată pentru noi doi.
Vreau pentru că te iubesc și pentru că fericirea mea ești tu. 


Femeia

Femeile au nevoie de atenție. Fiind sexul "slab" femeile au nevoie de a se simți femei. Anume femei indiferent de caracterul lor sau de ideile lor. Ele sunt la fel de slabe întrucât și puternice. Au acea putere de a învinge, de a lupta împotriva la orice și de a ieși învingătoare zâmbind. 
Des bărbații zic că femeile fără ei nu pot, că sunt ei acei ce le protejează, că ei sunt portătorii de idei și inovații, că fiind sexul "puternic" au în mâinile lor situația. Dar des se dovedesc de a fi doar vorbe, doar iluzii ce bărbații își fac și tot ei cred. 
Femeia e capabilă să întoarcă lumea și să o construiască din nou după placul ei. Femeia e mult mai puternică precum cred bărbații. Femeie construiește și distruge. Femeia își deschide ușile fără de a aștepta ca un bărbat să-i facă această plăcere. 
Și cred că fără femei majoritatea bărbaților nu ar ajunge la reușita spre care tind. Femeile cred iar bărbații simt această încredere.



Femeia e acea ființă ce aduce frumosul și splendidul pe pământ. Ea e capabilă de a-și schimba viața ei precum și viața bărbatului ce o are alături. Acel frumos ce vine din inima și sufletul ei și care e prezent mereu.
Femeia merită iubită. 
Femeia merită înțeleasă și merită de a fi fericită.
Și fiind frumoasă ea prin aceste fapte și toți acei ce o înconjoară vor fi ca ea. 
Femeia e enigma ce vine descoperită de zi cu zi, și în fiecare zi are noi rebusuri, labirinturi... 



duminică, 18 octombrie 2015

Alege bărbatul vieții tale...

Mă simt împlinită când sunt înconjurată de oameni buni. De la ei învăț multe și într-adevăr am ce învăța. Ascult sfaturi, discut cu ei, îmi exprim părerile relative la unele teme și lucruri, admir și studiez viața împreună cu ei. 
Și când am întâlnit pe iubitul meu am avut această impresie: că o să am multe de învățat de la el, că orice zi va fi diferită de cea trecută pentru că o să-l am alături și pentru că o să mă simt bine, într-adevăr bine pentru a afirma că sunt fericită.

Am cunoscut femei ce alegeau proprii bărbați bazându-se pe frumusețe și fapte "mărețe" care după părerea mea nu au sens, pentru că până la urmă faptele sunt fapte atunci când nasc din dragoste, sunt făcute cu dragoste și respect față de persoana dată și nu sunt făptuite pentru mândrie. Mândria e caracteristic celor slabi și fără de caracter. Mândria e un sentiment atât pozitiv cât negativ.
Aș dori ca fiecare femeie să-și aleagă bărbatul vieții lor de la care să aibă ce învăța. 

Tata îmi spunea așa: "Femeie poate să fie mai prostuță pentru că e femeie, e naivă și sensibilă, însă bărbatul trebuie să fie înțelept, trebuie să fie o carte din care să citești și să înveți zi de zi câte ceva... și el nu trebuie să se laude cu faptele lui pentru că prin femeia de lângă el aceste fapte sunt văzute."
Mi-au rămas în minte aceste cuvinte și-mi plac. Sunt de-acord cu ele. Femeia își alege partenerul de viață. femeia e liberă și demnă de a avea ceea ce vrea inima ei precum și bărbatul.


Eu l-am ales pe el și el pe mine. Am învățat unul de la altul multe și încă continuăm să învățăm. Mă mândresc cu el fiind la fel de uimită de fiecare dată când observ ceva nou la el sau ceva ce până atunci nu am observat.
E firesc să greșești, să te dezamăgești și să regreți unele fapte, dar cu trecerea timpului înțelegi că a fost o lecție. 
Și cea mai măreață școală e viața.
Deci, alege profesorul demn de a-ți preda de-a lungul anilor tăi și nu te teme să greșești... el va rezolva orice dacă are nevoie de tine. Nu există regrete acolo unde există dorința de a face pe cineva fericit și de a deveni mai bun.

Femeia e oglinda bărbatului și toate faptele lui se văd în ea. Femeia e însuși acel bărbat ce îl are alături.

duminică, 27 septembrie 2015

Un prieten


  "Cel mai bun prieten e acel, cu care poți sta alături în liniște, să nu vă spuneți niciun cuvând și plecând să simți că această convorbire a fost cea mai frumoasă din viața ta."

  Noi suntem dependenți de relații. Omul fără cineva alături e un om pustiu, chiar dacă nimeni nu v-a afirma și confirma acest fapt. Vrem să vorbim cu cineva, să ne exprimăm părerile, să ne împărtășim gândurile, sentimentele, vrem să fim iubiți și să simțim măcar pe un minut ce e asta fericire. 
  
Atunci când greșim ne grăbim repede să spunem că nu avem nevoie de nimeni, că totul e urât și nu poți avea încredere în nimic. Și astfel jignim pe cei dragi, pe cei ce ne vor bine, pe cei ce vor să ne ridice atunci când noi nu mai avem puteri nici să ne târâim. 
Oricine în viața sa trece prin multe. Nu există om ce nu a simțit durere, sau frică, sau mâhnire și neîncredere. Toți suntem la fel chiar dacă diferiți. Suntem umani și simțim.

  Un prieten poate ierta, înțelege, asculta... Un prieten e un al doilea "eu" care ne scoate din probleme și ne readuce la viață când renunțăm să vedem frumosul și să luptăm pentru noi însuși. 
Un prieten ne face să râdem în hohote atunci când sufletul e în genunchi și unicul lucru ce reușim să facem e să plângem și să suferim. Un prieten e acel ce te ascultă în liniște și la urmă îți dă o îmbrățișare. E acel ce îți zice totul în față și te ajută să crești moral și să ajungi la reușită. Prietenul e acel ce te ia de mână și te conduce toată viața, pentru că viața nu cruță pe nimeni, pentru că oricine are nevoie de ajutor.


  Aș vrea să spun un sincer "Mulțumesc" la toți prietenii ce înțeleg acest sentiment - prietenia. 
  Noi ne schimbăm în bază la consecințele faptelor noastre. Noi ne schimbăm din cauza persoanelor ce ne înconjoară și când avem persoana potrivită alături simțim că ea va fi mereu, orice nu s-ar întâmpla.

  Prietenia e cel mai de preț sentiment. Fără prietenie noi suntem suflete goale. 
  Chiar și în dragoste există acest sentiment. Există și persistă până la urmă, pentru că suntem devotați acelei persoane, pentru că o iubim.

  

joi, 24 septembrie 2015

A scri

  Începi să scrii atent cuvânt cu cuvânt, le aranjezi pe foaie de parcă ai aranja cărțile pe raft. Citești și recitești ce ai scris și tot te gândești dacă merită să leși așa sau să mai schimbi ceva, să adaugi, să elimini. 


  Gânduri multe ce se zbuciumă și vor să iasă toate la iveală dar tu tot cauți gândurile potrivite și le alungi pe celea în plus. Scriind îți pare că pictezi cuvintele chiar dacă poate nu au sens, sau nu se abină temei... Alegi culorile, alegi fonul și dai formă fiecarei litere pentru a construi un tot întreg ca mai apoi să fie citit. 
Aștepți păreri, observații sau chiar și critică și te bucuri că evoluezi. Evoluezi personal și evoluezi în scris. Vezi greșelile și le analizezi ca să înțelegi motivul.

  Dragostea ce o pui în tot ce scrii dă rezultatele sale. Te bucuri tu și se bucură alții. 
Transmiți gândurile tale altora și vezi că unii sunt de-acord, alții gândesc la fel și încă câțiva ce așteptau așa ceva. Și atunci nu mai înțelegi ce se întâmplă. Că gândurile tale sunt frumoase, utile și reale sau că sunt gândurile ce alții nu le pot scrie.

  Orice text cuprinde în el emoții.
  Emoții ce oricine le trăiește în modul său. 
  Și lucrul persoanei ce scrie e să pătrundă în mintea și sufletul fiecărui cititor pentru a-i comunica mesajul. 

marți, 22 septembrie 2015

Faceți dragoste și nu război



  Și fiecare din noi duce un război... cu noi înșine, sentimental și spiritual
 Ceea ce e cauza neîncrederii, falsifității și schimbărilor cele mai radicale. Zi de zi facem războaie cu gândurile noastre, cu faptele noastre și cu toți cei ce ne înconjoară chiar dacă nouă ne pare că orice fapt e pur emoțional.
Ne uităm în oglindă și vedem neajunsuri, ba forma feței nu e așa cum vrem, ba nasul e prea mare, ba buzele prea mici... Ne îmbrăcăm și iar neajunsuri, ba stilul nu e pentru noi, ba nu avem gusturi în vestimentație, ba sunt prea reci culorile și tot așa mai departe până ce ne umplem cu probleme dis-de-dimineață și apoi ne întrebăm: "Ce am făcut de sunt așa de rău indispus/ă?"
Și iar război...
Cătăm pace și tot peste război dăm. 
Tindem mereu să complicăm lucrurile ce în realitate sunt mult mai ușor de rezolvat decât noi credem. Ar trebui zi de zi să ne facem un plan de fericire. Da, plan de fericire.
Să ne planificăm ziua așa precum noi dorim să parcurgă, încât să ajungem seara și să zicem că ziua de azi a fost frumoasă, într-adevăr frumoasă. Să fim plini de energie întraga zi și să molipsim pe alții cu pozitivitate și frumusețe spirituală. 
      
Căndva am citit așa o frază: "Make love, not war" - "Faceți dragoste și nu război" ce o consider o frază motivantă. 
Probabil se referea la războiurile ce se fac în lume, din cauze politice, economice sau sociale dar, personal pentru mine e o și chemare de a fi mai buni. 
Și apoi, nu e cu mult mai bine și frumos să facem dragoste decât îndelungate războaie?

Dacă totuși vrem să ne răzbunăm, atunci de ce să nu fim răi cu faptele noastre rele și să le evităm, de ce să nu alungăm gândurile și visele rele pentru a da libertate găndurilor pozitive... și în final, de ce nu ne acceptăm cum suntem noi și să evoluăm făcând și gândind pozitiv? 

Eu cred că noi toți suntem capabili de a accepta neajunsurile și de a le scolpi încet cu încetul pentru a le transforma în calități pozitive și frumoase. 

Nu avem nevoie de războaie... avem nevoie de încredere în noi!

Ființa umană are nevoie de dragoste. Însă muți afirmă că ei nu au deloc nevoie de ea. Și acest fapt e absurd. Oricine merită iubit și să iubească. Oricine are nevoie de o persoană alături ce îl va lua de mână și îl va conduce spre fericire. 
Iubiți-vă pe voi înșivă și lăsați-vă iubiți.


       
     


marți, 28 aprilie 2015

Ești suflet din sufletul meu



   M-am trezit azi dimineață și primul gând a fost: <<Unde ești? De ce ești atât de departe de mine?>>. Aș fi dorit să te trezesc cu un sărut pe frunte și cu un  <<Bună dimineața>> spus în șoaptă, lin... să savurăm dimineața noastră. 
   Aș fi dorit să te văd zâmbind în timp ce încercai să deschizi ochii somnoroși. Aș fi dorit să te strâng în brațele mele, să te simt alături, să te simți protejată de bărbatul tău, să uităm de problemele ce ne risipesc visurile.
   

   
 Sunt doar eu. Singur.
   Ceea ce am acuma sunt amintirile și visele. Durerea ce-mi copleșește sufletul se mărește zi de zi. Îmi pare că acel EU nu va mai fi. Mă distrug amintirile și dorul infinit. Sau...poate că mă fac mai dur, mai puternic. Nu înțeleg. Simt durere și singurătate deși te simt pe tine aproape.
  Îmi lipsesc diminețile noastre.
  Îmi lipsește zâmbetul tău.
  Îmi lipsești tu!
  Și iar o nouă dimineață fără tine. Eu ce mă pierd. Lipsa ta o simte orice părticică din mine.
  Ești suflet din sufletul meu. Ești melodia ce o fredonez mereu în gând. 
  Ești persoana ce o vreau mereu lângă mine - în viața mea!

   
  


luni, 2 martie 2015

Un somn bun pentru o dimineață plăcută


  După o zi extenuantă dorim să facem o baie caldă și să ne scufundăm într-un somn dulce și ușor, să visăm vise frumoase și să ne relaxăm pentru următoarea zi. Dar nu e mereu așa cum credem că va fi. Ba nu reușim să închidem ochii din cauza tuturor gîndurilor negative sau proiectelor noastre pe viitor, ba ne ducem la culcare prea tîrziu.
  Somnul depinde mult de dispoziția noastră, de însuși dorința de a dormi, de locul unde dormim...
   Faptul că ne ducem la culcare "mai devreme" nu garantează că anume atunci o să adormim și o să dormim bine, de mai multe ori se întîmplă contrariul: adormim greu și avem o noapte urîtă. Deci, mergeți la culcare cînd vă este somn, chiar de sunt deja orele 00:00 și atunci simțiți nevoia de a vă odihni - plecați la culcare! 
  
  "Viața ne obișnuiește cu moartea prin somn. Viața ne avertizează că există o altă viață prin somn" cit. Charles Baudelaire.
   În vis suntem alții, suntem eroi sau prințese, monștri sau uriași, păpuși sau cavaleri... În vis avem o altă viață și ne regăsim în o altă realitatea. Chiar dacă acel vis durează cîteva secunde, ne oferă o sumedenie de întîmplări și momente ce le trăim cu fericire sau frică. Visele sunt o enigmă, sunt ceva plăcut atunci cînd sunt frumoase, sunt un coșmar cînd sunt urîte și sunt lumea noastră noaptea.
  În timpul somnului se întîmplă lucruri ce credem că pot fi doar în realitate, spre exemplu mersul prin somn sau vorba. Dormind ne relaxăm, se relaxează corpul întreg, credem noi, dar în timpul somnului corpul nostru e în continuă mișcare. Ne culcăm pe pat și ne trezim pe pat dar asta nu înseamnă că am dormit acolo. E straniu dar adevărat.
   Nu vă supraobosiți  și nu efectuați programe de exerciții fizice înainte de somn. 
  Ocupați-vă cu ceva frumos înainte de culcare, citiți o carte, jucați-vă sau pentru cei ce au alături persoana iubită... ați înțeles ;).
   Gîndiți-vă la lucruri pozitive, adormiți cu mintea liniștită!
  Somnul ocupă o mare parte din viața noastră - faceți tot posibilul ca acest somn să fie într-adevăr ușor și relaxant, dulce și plin de energie pentru a doua zi. Visați și realizați visurile - cele mai frumoase!
   Somn dulce tuturor!