marți, 28 aprilie 2015

Ești suflet din sufletul meu



   M-am trezit azi dimineață și primul gând a fost: <<Unde ești? De ce ești atât de departe de mine?>>. Aș fi dorit să te trezesc cu un sărut pe frunte și cu un  <<Bună dimineața>> spus în șoaptă, lin... să savurăm dimineața noastră. 
   Aș fi dorit să te văd zâmbind în timp ce încercai să deschizi ochii somnoroși. Aș fi dorit să te strâng în brațele mele, să te simt alături, să te simți protejată de bărbatul tău, să uităm de problemele ce ne risipesc visurile.
   

   
 Sunt doar eu. Singur.
   Ceea ce am acuma sunt amintirile și visele. Durerea ce-mi copleșește sufletul se mărește zi de zi. Îmi pare că acel EU nu va mai fi. Mă distrug amintirile și dorul infinit. Sau...poate că mă fac mai dur, mai puternic. Nu înțeleg. Simt durere și singurătate deși te simt pe tine aproape.
  Îmi lipsesc diminețile noastre.
  Îmi lipsește zâmbetul tău.
  Îmi lipsești tu!
  Și iar o nouă dimineață fără tine. Eu ce mă pierd. Lipsa ta o simte orice părticică din mine.
  Ești suflet din sufletul meu. Ești melodia ce o fredonez mereu în gând. 
  Ești persoana ce o vreau mereu lângă mine - în viața mea!